Wisdom of Life

Care este conexiunea dintre Scleroza Multiplă și virusul JC?

PMLC_inforgraphics_2012-08-24

Virusul JC este în mod normal un virus inofensiv, dar unele persoane, inclusiv cu SM, sunt în pericol de a dezvolta leucoencefalită multifocal progresivă (PML), o condiție care poate pune viața în pericol.

Virusul John Cunningham, cunoscut și sub denumirea de Virusul JC, este un virus inofensiv în mod normal. El se găsește în sângele a peste 70% din populația globului. Copii înfectați cu virusul JC nu prezintă niciun simptom, iar prezența lui la mulți dintre adulți nu crează complicații. El se găsește de obicei în rinichi, în măduva osoasă și în țesuturile corpului. Conform unui articol publicat în World Journal of Neuroscience, virusul rîmâne pe țesuturile renale și poate fi eliminat în urină în cazurile a 40-70% dintre cei care îl au, în jurul vârstei de 30 ani.

Scleroza multiplă și virusul JC

În cazurile de PML, teaca de mielină din jurul celulelor nervoase este distrusă și apar deteriorări ale sistemului nerovs central.
Riscul pentru a dezvolta PML este crescut în cazul persoanelor cu sistem imunitar compromis, cum sunt infecțiile cu HIV sau urmarea unor tratamente pentru bolile autoimune, cum este și scleroza multiplă. Virusul JC care este în stare latentă în corp se poate trezi și cauza infecții.
Reactivarea virusului JC și dezvoltarea bolii PML, incurabile, poate duce la efecte fizice severe. Complicațiile includ demența, orbirea, paralizia și convulsii. Aproximativ 50% din cei diagnosticați cu PML vor muri în primele câteva luni de la diagnostic.
Ramirez și Palacio au explicat într-un articol publicat în Jurnalul Internațional de Neuroștiințe faptul ca PML are trei stagii: infectarea cu virusul JC fără simptome, Virusul JC rămâne inactiv în tractul urinar, măduva osoasă, plămâni și intestine, iar al treilea stagiu este reprezentat de activarea virusului și răspândirea acestuia către sistemul nervos central.

De ce sunt oamenii cu scleroză multiplă sub risc de a dezvolta PML?

Cei care prezintă risc de a dezvolta PML sunt în primul rând cei cu sistem imunitar distrus, cum sunt cei cu HIV sau au urmat anumite tratamente, iar în al doilea rând pacienții cu boli autoimune cum este și scleroza multiplă, deoarce sunt tratați cu medicamente care suprimă sistemul imunitar.
Printre medicamentele cu legătură directă cu PML se numără corticosteroizii, ciclofosfamida, micofenolat de mofetil
și anticorpi monoclonali cum sunt natalizumabul ( Tysabri), rituximabul ( Mabthera) și alemtuzumabul ( MabCampath)

În rândul pacienților cu SM care sunt sub tratament cu natalizumab, riscul de a reactiva virusul JC în corp și progresia acestuia sunt destul de relevante.

Un studiu publicat în Jurnalul de Medicină New England a evaluat 19 pacienți cu SM care erau tratați cu Tysabry. Cercetătorii au constatat nivele crescute ale virusului JC în urină, la scurt timp după începerea tratamentului. Nivelul virusului a crescut de la 19% la 63% în decurs de 12 luni de la începerea tratamentului. Iar dupa alte 6 luni, analize de sânge au confirmat faptul că virusul a intrat în celulele sangvine ale peste 60% dintre pacienți. Cercetătorii au mai descoperit și faptul că răspunsul imun al corpului față de virusul JC a scăzut după 12 luni de tratament cu natalizumab.

Ei au raportat faptul că printre mulți pacienți cu SM sub acest tratament, virusul găsit în urină și sânge a dezvoltat deja modificări care l-au făcut capabil să ajungă la creier și să provoace PML. Niciunul dintre pariticipanții la studiu nu au dezolvat leziuni specifice PML-ului.

Simptomele si Tratamentul PML

Infecția cu virusul JC provoacă moartea celulelor. Virusul poate să distrugă și te4aca de mielină a celulelor nervoase, afectând materia albă a creierului. PML este o condiție agresivă, cu potețial fatal, iar simptomele pot evolua destul de repede în câteva săptămâni. Acestea inculd: neîndemânare, slăbiciune, paralizii și lipsa coordonării, schimbări ale câmpului vizual și orbirea, dificultăți în vorbire, schimbări ale personalității și convulsii.

Diagnosticare PML se face prin mai multe metode, inclusiv examenul fizic, rezonanța magnetica, și analiza lichidului cefalo-rahidian în urma puncției lombare. Un alt mod de a disgfnostica PML este prin analiza ADN-ului virusului sau ale proteinelor din creier, în urma biopsiei. Cu toate că acest tip de diagnostic este cel mai sigur, este foarte rar efectuat, datorită riscurilor.
Simptome ale unui puseu în cazul pacienșilor cu SM poate apărea de multe ori ca simptome ale PML. De aceea este important ca pacienții să discute cu doctorul neurolog pentru a elimina acest diagnostic. În cazul în care diagnosticul este unul pozitiv, tratamentul poate include transfer de plasmă pentru a îndepărta medicamentele care au cauzat condiția, dar un tratament eficace pentru eliminarea definitivă a PML nu există în prezent.

În unele cazuri, o condiție numită sindrom inflamator de reconstituire imună ( IRIS) poate să apară, iar în aceste cazuri corticosteroizii pot fi utilizați pe pacienții care nu au HIV.
Persoanele cu SM ar trebui să discute riscurile de a dezvolta PML cu neurologul personal înaintea începerii tratamentelor care au legătură cu această condiție.

sursa: http://www.medicalnewstoday.com/articles/311022.php?

Follow @CentrulSMile