Wisdom of Life

(Interviu) Experiența unui angajat cu SM la locul de muncă

MS work words

Interviu realizat de Anna Zaghi. În următorul interviu, Jacobo Santamarta Barral, pacient cu scleroză multiplă (SM), răspunde provocării de a explica felul în care sănătatea sa mentală a fost afectată de felul în care este tratat de către angajator.

In contextul evenimentului European de Tineret (European Youth Event), care a avut loc la Strasbourg în perioada 20-21 mai 2016, Platforma Europeană pentru Scleroză Multiplă (EMSP) și Forumul European al Pacienților( EPF) au co-organizat un workshop intitulat: Pacienți Tineri:” Pregătiți, brilianți și apți de muncă.”

Obiectivele principale ale workshopului au fost acelea de a crește vizibiliatea și responsabilizarea legată de importanța locului de muncă în rândul pacienților tineri, conștientizarea faptului că acest lucru crește atât încrederea în sine, cât și gradul de independență financiară, și nu în ultimul rând, workshopul și-a propus să promoveze nevoile tinerilor cu condiții cronice în rândul angajatorilor și să prezinte lucrurile care trebuie ajustate în spațiul de lucru.

După prezentarea unor inițiative implementate de EMSP pentru a susține tinerii cu scleroză multiplă din întreaga Europă să aibă acces pe piața muncii, cum sunt proiectele: Believe & Achieve- program de trainning și Setulul Util pentru Angajatorii persoanelor cu SM, discuția s-a mutat spre relația delicată dintre sănătatea mentală și locul de muncă.

Astfel, o persoană tânără cu SM, din Spania, Jacobo Santamarta Barral, a împărtășit din experiența sa atunci când a fost angajat prima dată într-o companie, pe baza certificatului său de dizabilitate, iar apoi a fost mutat pe o altă poziție, fără să fie consultat.

Anna Zaghi (AZ): Care este povestea ta?
Jacobo Santamarta Barral ( JSB):
Când am fost prima dată intervievat de către companie, știau deja despre dizabilitatea mea. Căutau chiar pe cineva cu certificat de handicap, pentru a beneficia de facilitățile fiscale pe care le prevede legea în legătură cu angajarea de astfel de persoane. După ce am fost angajat, am fost complet deschis legat de SM, cu toate că la început nu aveam simptome majore. Dupa șase luni, fără a fi consultat, angajatorul a decis să îmi schimbe rolul pe o poziție administrativă ce nu presupunea niciun fel de cunoștințe sau pregătire. Pe parcursul ultimilor patru ani am reușit să mă calific ca avocat pe proprietate intelectuală, am terminat un curs de copyright în avocatură și un Master în Proprietate Intelectuală. În prezent lucrez la teza de doctorat în același domeniu. Iar în același timp, am început un blog dedicat problemelor de proprietate intelectuală și studiez limba rusă.

AZ: Cum te-ai simțit știind ca firma la care te angajezi te-a recrutat special pentru că aveai certificat de handicap?
JSB: La început am simțit-o ca pe o ușurare, faptul că am primit această oportunitate să accesez piața muncii. Totuși, știind că singura abilitate de care era nevoie pentru a fi un candidat bun era dizabiliatea, este dezamăgitor, chiar dacă am știut de la început. Sunt bucuros să am un loc de muncă, dar nu vroiam ca așa să obțin locul de muncă.

AZ: Schimbarea poziției tale în cadrul companiei: a fost făcută după consultarea cu tine? Dacă da, cât de important consideri că a fost acest lucru? În plus, cum ai reacționat din punct de vedere empțional și psihologic la această schimbare?
JSB: Chiar dacă am fost anunțat în prealabil de modificarea postului meu, nimeni nu mi-a cerut opinia. Decizia fusese deja luată de angajator. De la început am specificat șefului meu faptul că această decizie va avea un impact negativ asupra perfomanțelor mele, deoarece era o poziție mai puțin provocatoare și prin urmare, mai puțin motivantă din punct de vedere profesional. Văzând că decizia a fost luată în ciuda preocupărilor pe care le-am exprimat, pentru mine a fost o dezamăgire mare, iar faptul că am încercat să vorbesc despre asta a părut ca un eșec. Am fost nevoit să accept modificările, pentru că nu aveam altă opțiune.

AZ Oamenii suferă de discriminare chiar și atunci când este vorba despre „binele lor”. Se numește discriminare pozitivă. Ce părere ai legat de asta? Este un lucru bun să fii discriminat pozitiv? Sau înrăutățește lucrurile? Spre exemplu: facilitățile oferite de lege pentru angajatorii de persoane cu dizabilități.
JSB: Personal, cred că această inițiativă pune persoanele cu orice tip de dizabilitate într-o situație dificilă. Iar acest lucru se datorează faptului că, spre deosebire de alte procedee de recrutare, accesul la postul respectiv nu ia in considerare cunoștințele și pregătirea candidaților. Argumentul principal pentru care oamenii sunt considerați pe postul respectiv este faptul că au o condiție medicală. Iar acest lucru provoacă sentimente mixte pentru cadidatul la post, deoarce, cu toate că este un lucru bun accesul său la postul respectiv, motivul pentru care a fost ales pune o pată negativă pe tot procesul de recrutare. Acest lucru este relevant în mod deosebit atunci când aceasta este singura opțiune de angajare. Beneficiile legale oferite angajatorilor sunt menite să aducă conștientizare în rândul oamenilor referitor la nevoile speciale de care poate avea nevoie o astfel de persoană la locul de muncă și să normalizeze situația ca parte integrantă din colectivul de muncă. Dar când normalizarea nu se întâmplă, iar aceste oportunități sunt în continuare vâzute ca un privilegiu sau tratament special mai degrabă decât un ajutor necesar, angajatul este forțat să se confrunte cu situații ce pun o presiune imensă aspura sa, mental și emoțional. Acest lucru nu este ceva cu care ceilalți angajați trebuie să se confrunte, dar este ceva cu ce persoanele cu dizabilități sunt forțate să se confrunte, în acelați timp în care trebuie să fie recunoscătoare pentru „tratamentul special.”

Experiența lui Jacobo ar trebui să ne învețe pe not toți faptul că foarte multe lucruri trebuie făcute în ceea ce privește accesul la locurile de muncă, lipsa discriminării la locul de muncă pentru pacienții tineri care se confruntă cu stigmatul și etichetarea în fiecare zi. În particular, este nevoie de acțiuni concrete pentru a susține angajatorii să adopte o perspectivă nouă în momentul angajării persoanelor cu condiții cronice. Așa cum se întâmplă de multe ori, unii angajatori nu se focusează pe calitățile și abilitățile angajaților, dar mai degrabă se focusează pe dificultățile pe care le va întâmpina firma ca urmare a angajării cuiva care are nevoie de ajustări sau condiții speciale adaptate la locul de muncă. Această atitudine este bazată pe lipsa informării.
Referitor la angajarea persoanelor din diverse grupuri, în special cele cu dizabilități, Organizația Internațională de Muncă a realizat un document ce cuprinde companiile globale, lideri pe piața locurilor de muncă. Prezentarea și condițiile de angajare sunt pe limba engleză: http://www.businessanddisability.org/images/pdf/disability_workplace.pdf.

Mai multe detalii despre Jacobo puteți găsi pe blogul său ( în limba spaniolă): http://todolosderechosreservados.blogspot.ro/
Iar mai multe detalii despre Platforma Europeană pentru Scleroză Multiplă, pe siteul oficial ( în limba engleză): http://www.emsp.org/

Follow @CentrulSMile